Osteoartrita

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on telegram
Share on email

A venit toamna si prietenii nostri patrupezi, care au probleme scheletice, resimt schimbarile de vreme mai intens. Acesta este motivul pentru care astazi vorbim despre :

OSTEOARTRITA

­čÄ»DESCRIERE
Denumit─â ┼či boala articular─â degenerativ─â, afecteaz─â aproximativ 90% din carnivorele domestice de v├órst─â ├«naintat─â, precum ┼či 20% din c├óinii ┼či pisicile cu v├órsta sub 5 ani.

Osteoartrita se caracterizeaz─â prin deteriorarea progresiv─â a cartilajului articular ┼či formarea de osteofite ├«n interiorul articula┼úiilor mobile. Apar astfel durerea ┼či ┼čchiop─âtura, ce pot evolua p├ón─â la pierderea progresiv─â a capacit─â┼úii de mi┼čcare ┼či adoptarea decubitului permanent. De┼či este o afec┼úiune degenerativ─â, apare asociat fenomenul inflamator ce concur─â la apari┼úia durerii puternice.

Dr. M─âd─âlina Popescu – Masterand „Clinic─â ┼či Farmacie”, Universitatea de ┼×tiin┼úe Agricole ┼či Medicin─â Veterinar─â, FMV Bucure┼čti

­čÄ»CAUZE
Boala degenerativ─â articular─â primar─â, apare ca o consecin┼ú─â a uzurii ┼či erod─ârii cartilajului articular odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â. Cartilajul sufer─â fisuri, zone de ruptur─â ┼či eroziune, concomitent cu apari┼úia osteofitelor intraarticulare.

Osteoartrita secundar─â se instaleaz─â consecutiv unor afec┼úiuni preexistente ale articula┼úiei, precum displazia de ┼čold sau traume articulare, luxatia patelara.

Printre factorii predispozan┼úi se reg─âsesc v├órsta, greutatea ÔÇô animalele supraponderale prezint─â un risc crescut de a dezvolta osteoartrit─â, exerci┼úiile fizice excesive suprapuse peste traume articulare, leziuni ale structurilor articulare, etc.

­čÄ»SIMPTOME
Primul simptom ce poate fi observat la indivizii afecta┼úi de osteoartrit─â este mersul ingreunat, prezen┼úa schiop─âturii ┼či modificarea posturii.ÔÜá´ŞĆ P─âr─âsirea decubitului se realizeaz─â cu dificultate, deplasarea devine greoaie ┼či nesigur─â, animalul incerc├ónd s─â ├«┼či protejeze membrul afectat. Datorit─â durerii resim┼úite, animalele suferinde manifest─â modific─âri de comportament, devenind apatici, retra┼či, neinteresa┼úi de obiectele din mediu (juc─ârii, alte animale etc).

Poate apărea lingerea frecventă a zonelor dureroase ca încercare de atenuare a durerii.

La examenul fizic se constat─â reducerea gradului de mobilitate al articula┼úiilor afectate, inflama┼úie ┼či reac┼úie dureroas─â. Cazurile avansate prezint─â atrofie muscular─â evident─â a membrelor afectate, precum ┼či deformare vizibil─â a articula┼úiilor.

oase bully

­čÄ»DIAGNOSTIC
Diagnosticarea osteoartritei se realizeaz─â pe baza datelor ob┼úinute ├«n cadrul anamnezei ┼či a examenului fizic, ├«n asociere cu examenul imagistic.-radiografie

Modific─ârile radiologice includ distensia capsulei articulare, prezen┼úa osteofitelor, ├«ngro┼čarea ┼úesuturilor moi ┼či ├«ngustarea spa┼úiilor intraarticulare. Unii pacien┼úi pot prezenta scleroz─â subcondral─â.

Diagnosticul diferen┼úial se realizeaz─â fa┼ú─â de artritele infec┼úioase, artritele neinfec┼úioase mediate imun ┼či neoplazii.

­čÄ»EVOLU┼óIE ┼×I TRATAMENT
Osteoartrita este o boală degenerativă, cu evoluţie progresivă. Din păcate, în multe cazuri diagnosticul survine în stadiile avansate ale bolii, atunci când efectele sunt ireversibile.
Obiectivele tratamentului sunt: managementul durerii, men┼úinerea func┼úiei ┼či mobilit─â┼úii articulare ┼či men┼úinerea/redob├óndirea activit─â┼úii normale.

oase bulldog

Metodele nechirurgicale de tratament sunt:

­čôŹReducerea greut─â┼úii animalului, dac─â acesta este supraponderal sau obez;
­čôŹProgram de exerci┼úii fizice moderate, f─âr─â impact major asupra articula┼úiilor, cum ar fi mersul ├«n les─â sau ├«notul;
­čôŹAdaptarea dietei prin introducerea ├«n alimenta┼úie a acizilor gra┼či polinesatura┼úi, antioxidan┼úi ┼či alte microelemente;

Medicaţie:
­čôŹManagementul durerii: antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice
­čôŹProtejarea cartilajului articular: agen┼úi condroprotectori ÔÇô glicozaminoglicani polisulfa┼úi, condroitin sulfat, acid hialuronic.

STUDIUL DURERII ÎN OSTEOARTRITĂ
Recent, cuno┼čtin┼úele noastre privind durerea articular─â ┼či ├«n special mecanismele care o genereaz─â s-au schimbat. Acum este evident c─â durerea nu este numai o consecin┼ú─â a osteoartritei, ci are de asemenea un rol ├«n evolu┼úia bolii.

Aceste cuno┼čtin┼úe noi au implica┼úii profunde pentru modul ├«n care trat─âm c├óinii cu osteoartrit─â. Ele cresc importan┼úa minimiz─ârii sau prevenirii durerii. Administrarea intermitent─â de AINS(antiimflamatoare nestereoidiene) pentru a trata crizele/recidivele poate s─â nu produc─â cel mai bun rezultat pe termen lung. ├Än schimb, terapia continua cu AINS poate fi mai benefic─â.

SENSIBILIZARE
Cercet─ârile au indicat c─â elementele componente ale c─âii de propagare a durerii pot s─â se modifice ca r─âspuns la un stimul dureros. Receptorii durerii se ÔÇťautoregreaz─âÔÇŁ ca r─âspuns la stimulii durero┼či ┼či ulterior devin mai sensibili la durere. Drept rezultat, evenimentele anterioare nedureroase (cum ar fi atingerea) pot fi interpretate ca stimuli durero┼či.
Durerea în osteoartrită este dăunătoare în mai multe feluri:
ÔŁŚSe dezvolt─â un ciclu vicios: expunerile repetate la durere conduc la o sensibilizare central─â, care la r├óndul ei face ca durerea s─â fie mai sever─â ┼či dificil de controlat; ├«n plus perpetueaz─â sensibilizarea general─â.
C├óinii cu OA dureroas─â sunt reticen┼úi la mi┼čcare fizic─â. Activitatea redus─â duce la atrofie muscular─â, care este unul din factorii ce contribuie la progresia bolii OA.
Sensibilizarea generală poate spori nivelul inflamaţiei în articulaţii.

ROLUL TERAPIEI CU AINS
S-a demonstrat că enzimele COX-2 joacă un rol în dezvoltarea sensibilizării generale, iar inhibarea lor prin AINS poate preveni dezvoltarea acesteia. Tratamentul sensibilizării centrale reduce inflamarea articulaţiilor.

Dacă administrarea de AINS zilnic nu este continuă, există riscul ca pacienţii să simtă durere, care în timp va conduce la instalarea sensibilizării centrale.

Cert este ca preventia reprezinta cea mai buna metoda de a va apara prietenul de dureri (radiografie, suplimente articulare). Daca companionul da semne ca nu ii mai place plimbarea ca inainte, ca nu mai vrea sa se joace cu mingea cum o facea, este apatic, linge un anumit picior, refuza sa urce chiar si 2 scari si uneori mai ridica cate un picior sau nu isi gaseste pozitia de relaxare, este cazul sa faceti o programare la doctor ­čśë

Sursa articol: vet- magazin. ro

Sanatate maxima ÔŁĄ´ŞĆ

bulldog francez pe canapea

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *