Dermatolog Canin

Rating articol: 1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (4 voturi)

Buna dimi, prieteni! ?
Asa cum pentru oameni exista medici dedicati si specializati pe anumite boli, asa si in domeniul veterinar exista medici generalisti si medici specializati. Astazi vorbim despre #DERMATOLOG

„Cine este ?i ce face medicul dermatolog veterinar?

Medicul dermatolog preia to?i pacien?ii (din orice specie) cu afec?iuni dermatologice (la nivelul pielii, mucoaselor) sau afec?iuni ale urechilor.

Medicul efectueaz? consulta?ia dermatologic?, recolteaz? probele necesare diagnosticului, prezint? diagnosticele de suspiciune ?i/sau de certitudine ?i stabile?te planul terapeutic.

Informa?ii necesare pentru o consulta?ie dermatologic?:

Este de preferat, atunci cānd ne prezent?m la medicul dermatolog īn vederea unei consulta?ii, s? cunoa?tem urm?toarele informa?ii:

  • Provenien?a animalului – de unde a fost procurat animalul; dac? este posibil s? cunoa?tem ?i date despre p?rin?i sau fra?i
  • Istoricul bolii – cānd a ap?rut pentru prima dat? afec?iunea ?i cum s-a manifestat aceasta, anotimpul īn care au debutat simptomele, dac? animalul dumneavoastr? a suferit ?i de alte afec?iuni sau dac? exist? o alt? afec?iune concurent? īn prezent. Dac? animalul dumneavoastr? a suferit de boli ale urechilor, este necesar s? se cunoasc? date despre apari?ia primelor semne de boal? ?i dac? au existat recidive.
  • Tratamentele care au fost aplicate pān? īn prezent ?i r?spunsul la terapia folosit?.
  • *dac? exist? buletine de analize care au fost efectuate, o list? a medicamentelor care au fost prescrise, este de ajutor s? v? prezenta?i cu acestea la medic
  • Deparazit?rile interne ?i externe, vaccin?ri, status hormonal (medicul dermatolog va solicita carnetul de s?n?tate al animalului dumneavoastr?)
  • ?ampon?rile – frecven?a ?i produsul folosit
  • Mediul – descrierea mediului īn care tr?ie?te animalul dumneavoastr? (īn interior sau īn exterior, temperatura aproximativ?, locul īn care doarme, coabitarea cu alte animale, existen?a unor anumite plante, accesul la substan?e toxice, produse de cur??enie folosite pentru decontaminarea mediului etc.)
  • Nutri?ia – descrierea produselor alimentare pe care le consum? animalul dvs. , num?rul meselor ?i cantitatea de ap? consumat? (se vor men?iona ?i recompensele, vitaminele sau suplimentele). Este important s? discuta?i cu medicul dermatolog dac? animalul dvs. a ?inut o diet? veterinar? special? (cānd, cāt timp ?i pentru ce problem? de s?n?tate).
  • Comportamentul – orice modificare de comportament (temperament, apetit, sexual). Este important s? cunoa?te?i date despre apetitul hidric al pacientului (consum mai mare sau redus de ap?), cāt ?i despre frecven?a urin?rilor. De asemenea, este important locul īn care doarme animalul dvs.
  • Pruritul – sau sc?rpinatul, este unul dintre principalele motive pentru prezentarea la medicul dermatolog. Trebuie s? cunoa?te?i date despre nivelul pruritului ?i frecven?a acestuia (s? pute?i acorda o not? de la 1-10 īn func?ie de intensitate, unde 10 īnseamn? un animal care nu se poate opri din sc?rpinat), dac? pruritul a r?spuns la o anumit? terapie, dac? a ap?rut īnaintea problemelor de piele sau consecutiv acestora, localizarea pe corpul animalului, tipul de prurit (sc?rpinat, ros, lins, mu?cat, frecarea de diverse obiecte), dac? pruritul este mai intens noaptea , dac? este intensificat īntr-un anumit anotimp, dac? dispare īn momentul īn care animalul este mutat īn alt loc etc.

! Men?iona?i medicului dermatolog dac? exist? persoane cu probleme dermatologice care iau contact cu pacientul sau dac? o persoan? a contactat o boal? de piele īn urma contactului cu pacientul.

Consulta?ia dermatologica propriu zis? (durata 1-2h)

  • Īntocmirea fi?ei de consulta?ie, cu date despre proprietar ?i date despre pacient (*verificarea carnetului de s?n?tate)
  • Anamneza (vezi Informa?ii necesare pentru o consulta?ie dermatologic?), notarea datelor anamnetice, evaluarea documentelor de?inute de c?tre proprietar (buletine de analize, protocoale de terapie, recomand?ri etc.)
  • Examenul clinic de la distan??: animalul este evaluat de la distan??, se noteaz? aspecte legate despre conforma?ie, constitu?ie, status fizic ?i mental, starea de īntre?inere a pielii/bl?nii/penelor/solzilor, alte aspecte macroscopice

??. Examenul clinic:

  • Termometrarea animalului
  • Palparea limfocentrilor explorabili
  • Asculta?ia cu stetoscopul
  • Testarea timpului de reumplere capilar? (medicul compreseaz? cu un deget gingia animalului, urmānd s? numere secundele scurse pān? cānd sāngele ajunge s? reumple vasele mici de sānge de la acest nivel, afectate īn urma compresiunii)
  • Perierea animalului (atunci cānd este cazul): medicul folose?te un pieptene special cu care dore?te prin periere s? adune parazi?i externi, cruste, scuame etc.
  • Testarea reflexului ombilical, dorsal, oto-podal ?i audio-podal
  • Localizarea, descrierea ?i notarea leziunilor de la nivelul pielii, mucoaselor, jonc?iunilor muco-cutanate (ex. comisura buzelor) ?i de la nivelul urechilor (se vor examina pavilioanele urechilor, iar cu ajutorul unei camere otoscopice se vor examina conductul auditiv, membrana timpanic? ?i structurile adiacente). Animalul este pozi?ionat pe masa de consulta?ie, ini?ial īn pozi?ie patrupodal?, ulterior pe fiecare parte īn decubit lateral (animalul este a?ezat pe o parte) ?i este examinat īncepānd cu zona capului ?i terminānd cu zona cozii.
  • Stabilirea zonelor din care se vor recolta probe pentru examenele paraclinice
  • Fotografierea leziunilor clinice

??. Examenele paraclinice:

Pot fi multiple, alegerea acestora de c?tre medicul dermatolog urmānd s? fie stabilit? īn urma anamnezei ?i a examenului clinic. Exemple de examene paraclinice pe care medicul dermatolog le poate solicita pentru a efectua o consulta?ie dermatologic? g?si?i mai jos.

  • TRICOGRAMA – se preleveaz? cu o pens? cāteva fire de p?r cu tot cu r?d?cin?, care vor fi pozi?ionate pe o lam? de microscop, tratat? īn prealabil cu o pic?tur? de ulei mineral. Acestea vor fi examinate la microscop. Astfel medicul ob?ine informa?ii generale despre structura firului de p?r ?i a r?d?cinii acestuia, despre prezen?a unor parazi?i (ex. Demodex) sau despre prezen?a dermatofi?ilor (ciuperci). Pe ajutorul tricogramei, medicul poate efectua raportul anagen-telogen al firelor de p?r. Manopera nu este dureroas?. Timpul de recoltare necesar este de cāteva secunde/prob?.
  • RACLATUL SUPERFICIAL – Este o manoper? prin care medicul poate ob?ine probe de la nivelul straturilor superficiale de piele, pe care ulterior le examineaz? la microscop. Ofer? informa?ii despre existen?a unor parazi?i externi, identificarea dermatofi?iilor atunci cānd se recolteaz? īmpreun? cu fire de p?r, eviden?ierea celularit??ii/parazi?ilor de la nivelul pielii (īn cazul raclatelor citologice). Uneori este necesar? tunderea unei zone de p?r, dac? acesta īmpiedic? recoltarea probelor. Cu ajutorul unei lame de bisturiu sau a unei linguri?e Volkman, se atinge gentil pielea, se racleaz? ?i se ob?ine proba (aceasta se etaleaz? apoi pe o lam? de microscop). Manopera nu este dureroas?. Timpul de recoltare este de 1-2 minute/prob?.
  • RACLATUL PROFUND – Este o manoper? asem?n?toare cu raclatul superficial, doar c? prelevarea probelor se face din stratul profund al pielii. Investiga?ia poate eviden?ia prezen?a parazi?ilor care tr?iesc īn straturile profunde ale pielii (ex. Rāia sarcoptic?). Manopera nu este dureroas?, īn schimb īn urma raclatului, pielea poate r?māne u?or iritat?; irita?ia se poate men?ine cāteva ore. Pacientul trebuie sa stea nemi?cat pentru a nu fi r?nit cu lama de bisturiu. Timpul de recoltare este de 1-2 minute/prob?.
  • AMPRENTA CITOLOGIC? ?i EXAMENUL CITOLOGIC – Este manopera prin care, cu ajutorul unei lame de microscop se amprenteaz? zona propus? pentru recoltarea probelor. Lama se coloreaz? cu ajutorul unor coloran?i speciali, se spal?, se usuc? ?i se examineaz? la microscop. Ofer? informa?ii valoroase despre celularitatea activ? de la nivelul leziunii ?i despre agen?ii patogeni prezen?i (ex. bacterii, levuri). In func?ie de examenul citologic, medicul poate stabili gradul de infec?ie de la nivelul de la care s-a prelevat proba, poate decide recoltarea altor probe necesare diagnosticului (exemplu o antibiogram?), poate decide de exemplu īnceperea/oprirea unui tratament cu antibiotice/antifungice. Prelevarea probelor de pe piele, mucoase, urechi īn vederea examin?rii citologice se poate face ?i cu ajutorul unui tampon de vat? (swab) sau cu ajutorul unui scotch. Metoda este aleas? de c?tre medic īn func?ie de leziunea respectiv?. Manopera nu este dureroasa ?i necesit? cāteva secunde/prob? pentru prelevare.
  • *SCOTCH TEST – O manoper? asem?n?toare cu amprentarea citologic?. Zona de interes este atins? cu o band? de scotch (aceasta se coloreaz? cu ajutorul unor coloran?i speciali, se spal?, se etaleaz? pe lama de microscop ?i se examineaz? la microscop. Este o manoper? complet nedureroas?, necesit? cāteva secunde/prob? pentru prelevare.
  • EXAMENUL BACTERIOLOGIC ?I OB?INEREA ANTIBIOGRAMEI – Prelevarea probelor īn vederea ob?inerii unei CULTURI BACTERIANE- cu ajutorul unui tampon de vat? (swab) se atinge leziunea activ? (proba urmeaz? s? fie īns?mān?at? pe un mediu special, care ofer? bacteriilor un mediu propice pentru dezvoltare, f?cānd facil? izolarea agentului bacterian implicat īn patogeneza bolii). Cu ajutorul examenului bacteriologic se identific? bateria/iile ?i gradul acestora de patogenitate. Se testeaz? r?spunsul lor la contactul cu diverse antibiotice. Astfel se ob?ine o antibiogram? (o list? de antibiotice testate la momentul respectiv, cu indica?ii despre rezisten?a bacterian?), pe baza c?reia se stabile?te protocolul de administrare al antibioticelor. Pe baza antibiogramei se poate alege antibioticul potrivit, se stabile?te īnceperea/oprirea unui tratament c u antibiotice. Examenul bacteriologic confirm? infec?ia bacterian? de la nivelul pielii. Este o manoper? complet nedureroas? ?i dureaz? cāteva secunde/prob? pentru prelevare.
  • EXAMENUL PENTRU EVIDEN?IEREA DERMATOFI?ILOR/ALTOR CIUPERCI – Prelevarea probelor īn vederea ob?inerii unei culturi fungice-cu ajutorul unei pense se recolteaz? cāteva fire de p?r, care vor fi depozitate pe un mediu special la o anumit? temperatur?. Ca ?i īn cazul antibiogramei, ob?inerea unei antifungigrame furnizeaz? informa?ii despre terapia optim? īn cazul respectiv. Este o manoper? complet nedureroas? ?i dureaz? cāteva secunde/prob? pentru prelevare.”

Sursa: Falcon Vet
la telefon: 031.41.43.567
via email: [email protected]

Rating articol: 1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (4 voturi)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. CĆ¢mpurile obligatorii sunt marcate cu *